30 dec. 2011

Focografie.


Vin cu ceva "hot". Poate va duce gandul la un gratar 8-> dar din pacate nu este vorba de el. Sunt doar doua fotografii facute in timp de ardea papura dintr-un canal, was hot ;)).
This is "barbeque" - micul nostru gratarel din plante, mai putin "frumos mirositor" dar cel putin calduros, la cele minus 4 grade cate erau afara :-ss.



Supravietuitorii unei astfel de urgii stau mirati de cum au putut scapa si se gandesc la ce va fi deacum inainte. Au ramas singuri si neprotejati impotriva unei ierni care lasa de dorit la capitolul zapada, ger, viscol, crivat si tot ce mai tine de ea :(. Pacat ca noua ne place zapada :D.


PS. Ultima focografie e un pic cam neagra pe blog X(, nu stiu dece dar pe laptop se vede mai bine.

8 dec. 2011

Foto-haiku --- studiu de caz.

              Ca de obicei fotografii sunt printre cei mai neintelesi oameni si asa va fi mereu. Fiecare persoana vede altceva intr-o opera de arta si doar cei care inteleg ceea ce a vrut autorul unei opere sa simbolizeze prin acea opera, doar, el are dreptul de a face comentarii cu privire la ea. Asta nu inseamna ca daca autorul a vrut sa zica prin opera sa,  de exemplu, "sa nu taiem padurea", doar cel ce vede tot asta are acest drept, nicidecum, trebuie doar sa poti intelege ceva din tot ce s-a chinuit autorul sa experime.
    Acum trecand la "oile" noastre am descoperit un site foarte bun, http://www.comunitatefoto.ro/ , unde cu mare bucurie am descoperit o comunitate foarte "fotogenica" si cu multe persoane care chiar pot spune ceva prin fotografiile lor, atentie sunt fotografii si nu poze. Sunt multe avantaje pe care le au membrii acestei comunitati dar sunt si chestii originale  printre care doresc sa il specific "Screening"-ul --- adica fotografiile ce intra la portofoliu --- la portofoliu se adauga doar fotografiile care acumuleaza un numar de voturi (mai mult pucte deoarece la un vot poti da intre 1 si 5 puncte iar ca sa treca la portofoliu ai nevoie de minim 40 de puncte fi fiecare vot se poate argumenta printr-un comentariu, din pacate nu toti argumenteaza dar fiecare padure are si uscaturile ei). Pana acum totul e simplu. Alaturandu-ma comunitatii am descoperit si un concurs "Foto-Haiku: Orasul". Citind putin prin descriere si prin paginile site-ului pus pentru studiu amanuntit am inceput sa imi imaginez chestii si chestii legate de haiku-rile puse la dispozitie pentru concurs. Am uitat sa mentionez: "se dau 137 de haikuri si noi va asteptam cu fotografiile". Acum lasand asta la o parte mergem mai departe.
    Trecem direct la subiectul discutiei "foto-haiku". Despartind cuvantul asa cum se cuvine avem, de la coada la cap :D: "haiku"= Haiku-ul este o formă de lirică japoneză, formată din trei versuri, de câte 5/7/5 silabe fiecare. Deşi cea mai concentrată poezie din lume, este mult mai mult decât un simplu poem, reprezentând un concentrat de filozofie, un anumit mod de abordare a vieţii, o stare de conştiinţă specială. Un haiku bun trebuie să pună pe gânduri, să se insinueze undeva, între cele două emisfere cerebrale şi să continue a le ţine (pre)ocupate. Foto=fotografie si asta stiu cu toti. Acum ce este un ""foto-haiku" = Imaginea asociată haiku-ului nu trebuie să ilustreze plat şi cuminte versurile, ci să le completeze, deschizând o nouă perspectivă, un alt unghi de vedere."
  In mare cam  despre asta este vorba in fotohaiku. Pare simplu? Eu va spun ca nu. Dece? Cred ca acesta este un motiv destul de bun "Un foto-haiku reuşit reprezintă o şaradă în trei - a autorului haiku-ului, a fotografului şi a privitorului. Nici unul nu are dreptul la pasivitatea trăirii, altfel nu mai putem vorbi de foto-haiku" iar pentru cei care doresc mai mult si mai mult ajutor se poate folosi si linkul urmator: http://haikuind.wordpress.com/2011/11/29/cum-ilustrez-un-haiku/ . Acum dupa ce ati citit despre ce este vorba si acolo si v-ati facut cateva idei putem incepe si studiul nostru.
     Pentru inceput sa postez si "foto-haiku"-l meu, sa avem material pentru munca.




    Pentru multi aceasta imagine nu zice nimic. Se prea poate pentru ca nici mie nu mi se pare exceptioanala fara putin ajutor care sa ma duca cu gandul undeva. Acum si haiku-l care a stat la baza apasarii pe declansatori si muncii in Photoshop pentru a arata putin mai bine. "Atlas și globul - titanul ţine-n cârcă toate umbrele" haiku care il are ca autor pe Cezar Florin Ciobîcă, caruia trebuie sa ii multumesc pentru ca prin haiku-l creat mi-a deschis ochii catre o noua viziune asupra fotografiei si totodata si celor care au facut posibil ca aceast tip de concurs sa aiba loc si la noi :P. Acum ce spuneti? Mai da de gandit putin imaginea? Daca tot nu atunci sa ne punem pe treaba si sa va dau putin din ajutorul necesar pentru a pune neuronii la treaba.
     Luand rand pe rand fiecare vers o sa debitam cu ajutorul creierului idei si ce se mai poate debita cu el :)).

=>  "Atlas și globul" - Cred ca despre Atlas se stie din "Legendele Olimpului" sau din cultura si civilizatia greaca din vechime. Acum mai exista si muntii Atlas din vestul Africii care parcurge Marocul, Algeria si Tunisia, muntii in care, probabil, vestitul "Heracle"/"Hercule" l-a descoperit pe titanul Atlas, titanul care tine bolta cerului in spate, si a indeplinit si ultima munca la care fusese condamnat, link ajutator http://ro.wikipedia.org/wiki/Atlas_%28mitologie%29
   Ce legatura are imaginea cu Atlas? Pai sa incepem sa punem neuronii la treaba. Coloana infinitului, opera vestitului nostru sculptor Brancusi mereu va fi o opera care te pune pe ganduri. Infinitul trece dincolo de nori, dincolo de stratosfera si celelalte straturi care mai protejeaza Pamantul si continua spre ceea ce este in exterior. Ce e in exterior doar Atlas mai stie, el stie ce tine in spate si de ce ne protejeaza. Coloana infinitului poate fi asemanata cu titanul Atlas. Dece? Prin simplul fapt ca este nemarginita, puterea ei de a tine cerul in spate si de a fi dincolo de el, pantrunzand astfel in nemarginirea universului. Acum coloana infinitului ca coloana infinitului dar ce cauta si masa tacerii acolo? Simplu :D, zic eu. Masa se poate confunda cu Pamantul (Terra), planeta de care trebuie sa tina departe cerul ca sa nu o striveasca. Scaunele care sunt niste sfere taiate in doua si asezate una peste alta pot fi confundate cu "Calea Lactee". Dupa cum se stie, in vechime se credea ca planelete se invart in jurul Pamantului ;). Totul merge perfect atat timp cat este oferita siguranta, atat timp cat nu intervine nimic in starea de echilibru in care se afla universulsi nimic nu are voie sa strice aceasta stare. Asadar titanul are o misiune foarte importanta nu doar dificila din punct de vedere fizic.
     
==>  "titanul ţine-n cârcă" - aici intra in joc copacii. Se poate observa ca unul dintre castani parca scoate crengile din coloana infinitului. Ajutorul acordat coloanei pentru sustinerea universului care o apasa destul de greu. Ceilalti castani ofera si ei un ajutor coloanei, universul este destul de greu pentru ea. Toate acestea se pot interpreta ca bratele titanului, bratele cu care tine universul si il fereste de Pamant si de galaxia noastra. Pe marginea lacului se pot observa niste banci; Atlas nu poate ajunge la ele din cauza apei, nu se poate aseza jos sa se odihneasca ci trebuie sa ramana ferm in statura pe care o are de protector al Pamantului. Asta ne face sa ne gandim la responsabilitatea cu care trateaza Atlas/coloana situatia in care se afla, acea de protector. Dece are el aceasta misiune foarte importanta? Din simplul fapt ca oamenii simpli nu sunt indeajuns de puternici si indeajuns de responsabili cu tot ceea ce fac si astfel se poate pierde echilbrul universului si odata cu asta se distruge totul.


===>  "toate umbrele" - acum este randul lacului si reflexiei sa isi spuna povestea; umbra unui obiect nu este decat o reflexia acelui obiect. Pe lac sunt proiectate toate umbele personajelor din poveste (Atlas, Calea Lactee, Pamantul, Universul, bratele lui Atlas). Si in in propria reflexie Atlas tot tine cerul in spate. Toate sunt la fel, reflexia poate fi confundata cu o alta dimensiune, una mai buna care se pare ca pentru el tot nefasta este; nefasta din punctul de vedere al greutatilor pe care trebuie sa le indure. Nu poate renunta la povara care ii este menita sa o suporte mereu, se stie ca titanul Atlas era nemuritor si povara trebuia sa o suporte tot timpul. Se mai poate observa in reflexia din lac faptul ca universul nu este chiar asa curat pe cat credem noi, este plin de mici obiecte (stele) care ii pateaza limpezimea si care ii afecteaza frumusetea. Umbrele universului incearca sa strice echilibrul in care se afla totul iar in reflexie/umbra reuseste asta. In lumea umbrelor totul este posibil doar Atlas in schimb ramane la fel, "Iar eu in lumea mea ma simt ... Nemuritor si rece" ar putea spune Atlas. Deci Altas trebuie sa isi indeplineasca misiunea pe toate planurile, cel real si cel ireal.

 In mare cam despre asta este vorba in acest foto-haiku, cat de reusit o fi nici eu nu stiu, stiu doar cei ce fac foto-haiku de mult mai mult timp in comparatie cu mine. Ma bucur ca am descoperit si aceasta latura a fotografie pe care as dori sa o aprofundez din toate punctele de vedere. Sper sa reusesc.
Multumesc pentru atentie dragi cititori!              

24 nov. 2011

Cum sa (nu) devii un artist fotograf.

Pentru inceput ca sa nu induc lumea in confuzie fac DEX-ul de mai jos:
1. cadru - imagine nemodificata sub nici o forma, imaginea rezultata in urma apasarii declansatorului aparatului foto.
2. imagine - "point and shut", cadru gen facebook/hi5/avatare cu persoane care isi fac autoportretul in oglinda din baie, sau din alta camera dupa caz.
3. poza - un cadru  bunisar dar care nu te face sa te gandesti la ceva, o imagine estetica buna dar care nu spune nimic, statica.
4. fotografie - un cadru modificat mai mult sau mai putin care prin simpla privire asupra lui ofera un motiv de gandire asupra lui,

     La sugestia unui user(admin) al unui forum am creat acest topic pe care acum l-am pus pe blog. Va fi unul cat se poate de convingator, sper eu deci sa incepem.
     Administratorul doreste sa stie, cred ca vrea si sa destainui membrilor forumului, secretul prin care am niste fotografii "asa bune" cum zice el. Sincer uitandu-ma peste cate cadre am tras de cand am aparatul, 1303 in doua luni si un pic, nu stiu daca am ce face cu 100 dintre ele, 100 fiind foarte ingaduitor cu multe, restul sunt = 0.
     Un mic avantaj am din faptul ca am "reusit", nu toti au avut norocul sau tragerea asta de inima, sa termin un curs de fotografie, " http://www.fotoiasi.net/fototandreturi-si-alte-noutati " a domnului artist fotograf Ozolin Dusa. Aici am invatat multe lururi interesante, am vazut felul in care fotografiaza altii, viziunea lor asupra fotografiilor si multe altele, lucruri de care ma voi folosi si eu in continuare.
Pentru a face fotografii bune ai nevoie de:
-imaginatie;
-aparatura buna;
-studiul (tehnica);
-rabdare.

Dece toate astea si in ordinea asta? Raspunsul il puteti afla mai jos.

1. Imaginatia - este primul lucru care conteaza, poate fi si singurul pentru unii care se multumesc cu o sapuniera si trag cateva cadre la repezeala si acasa fac ce vor cu ele pentru ca sunt reusite din punct de vedere estetic, poate chiar si tehnic. Am avut colegi care aveau peste 30 de ani fiind atrasi de aceeasi pasiune, fotografia, nu stiau multe despre cum se foloseste aparatul foto dar aveau o viziune asupra cadrului care va fi mai tarziu in pc/laptop o fotografie reusita. Deci ca sa zic asa 70% din estetica fotografiei tine de imaginatie, restul de 30% este doar tehnica.
Pentru a avea o fotografie reusita ai nevoie de multa imaginatie, sa ai capacitatea de a vedea fotografia din spatele cadrului, sa copui singur cadrul pentru fotografiat. De multe ori natura nu iti face treaba usoara uneori ai nevoie sa rupi o ramura, sa cureti un loc de frunze, plante sau alte chestii care te incurca in cadrul vizualizat in mintea ta.
       De exemplu, eram intr-o dimineata intr-o excursie fotografica langa Iasi si ma uitam la o colega care tot facea cadru dupa cadru la un fost foc de gratar, un lemn ars cam 30% si alte chestii marunte aflate in prejurul fostului foc, mai muta un lemn, o piatra sau un carbune dintr-o parte in alta, se mai muta si ea. Ma intrebam ce tot face ea acolo si peste cateva zile cand am vazut fotografiile iesite din acea excursie am ramas cu gura cascata, sincer vorbind, am trecut pe langa focul si lemnele alea de vreo 4-5 ori si nu m-am sinchisit nici sa scot capacul obiectivului ca sa nu mai zic de fotografiat.
      Deci si imaginatia este diferita la fiecare in parte, nu toti se nasc cu aceleasi preferinte si imaginatie in materie de fotografie dar finalul poate fi placut pentru mai multi daca este facut asa cum trebuie.


2. Aparatura -  este si ea foarte necesara in fotografie. Nu e nevoie sa ai un aparat de 34823 RON pentru ca daca nu ai imaginatie nu ai ce face cu el, o sa ai doar imagini si poze. Avand si un pic de imaginatie poti obtine niste imagini foarte clare, rezolutii mai mari, coloristica mai aparte, saturatie buna si multe altele.
Legat de aparatura cel mai important loc il ocupa obiectivele foto. Ele fac cam 80% din estetica si restul de 20% tine de aparat avantaj avand DSLR-urile deoarece obiectivele raman in timp de body-urile se pot schimba. Accesoriile foto sunt si ele necesare sa stiti. Nu cred ca ati vrea sa ramaneti faca acumulatori, spatiu pe card, loc putin in geanta cand aveti cea mai mare nevoie de ele, deci trebuie avuta grija si cu ele, ce avem nevoie si cat avem nevoie. Nu e nevoie de o investitie mare deoarece se poate face treaba buna si cu obiective mai slabe si compensand cu programele de editare dar intotdeauna un obiectiv bun va face munca mai usoara.


3. Studiul - este foarte necesar. Daca ai un aparat de 49237 RON si nu stii sa il folosesti la capacitatea lui maxima atunci el este mai prejos decat un compact care are setari personalizate pentru mai multe tipuri de situatii fotografice. Sa tii un asemenea aparat pe "Full Auto" este, nu stiu cum sa zic, injositor pentru aparat.
Pe langa tehnica legata de aparatura mai este si tehnica legata de compozitie. A plasa subiectul principal in centrul fotografiei va face din ea o "poza" sau poate chiar "imagine". Sunt regulile nescrise, acum se gasesc pe mai multe site-uri deci au ajuns sa fie scrise :)), ale fotografiei. Bineinteles ca pot fi aceste reguli incalcate dar trebuie avuta mare grija cu ceea ce facem prentru ca fotografia este cel mai subiectiv lucru, nu stiu ce poate fi obiectiv in ea din moment ce o fotografie nu poate fi frumoasa pentru toti oamenii. Sa stii cum sa folosesti diafragma, timpul de expunere, white balance-ul, ISO si multe altele este un "must" in fotografie.


4. Rabdarea - este foarte importanta deoarece, dupa cum spunea si "Antrenorul" meu de fotografie - Ozolin Dusa -, "Cat investesti in fotografia atat obtii inapoi" si nu se referea neaparat la RON ci mai mult la timp acordat, pasiune si toate de mai sus. Trebuie sa astepti uneori si minute/ore bune pentru un cadru bun. Rasaritul si Apusul ofera cea mai buna lumina pentru fotografie dar pentru asta trebuie sa facem si anumite sacrificii. Un mare fotograf spunea candva: "Primele 10000 de fotografii sunte cele mai proaste". Deci trebuie sa avem si rabdare pana cand vom avea fotografii bune si nu doar imagini sau poze.


Deci ca si concluzie pentru a avea fotografii bune ai nevoie de urmatoarele ingrediente: 70% imaginatie + 20% tehnica + 5% aparatura  + 5% rabdare.

Cateva din fotografiile care indeplinesc conditiile de mai sus, mai mult sau mai putin, puteti gasi pe link-ul urmator: http://www.comunitatefoto.ro/membri/dieliric/.








Acum o sa fac un studiu de caz asupra unei fotografii.


      Ca sa continui "Tutorialul" intr-o alta masura o sa fac un studiu de caz. Imi cer scuze daca o sa fie mai greu de interpretat/inteles. Deci sa incepem.

      Pentru inceput o sa iau o fotografie de- mea.



      Aceasta e fotografia cu modificarile de rigoare, cele simple si necesare de cele mai multe ori.
    Acum sa incepem analiza fotografiei. Ea poate simboliza multe lucruri, totul depinzand de imaginatia privitorului (criticului de arta) si uneori cu putin, sau mai mult dupa caz, ajutor din partea fotografului prin denumirea fotografiei.
    Acum o sa postez aceeasi fotografie cu cateva mici modificari pentru ajutor.




   Acum e si mai greu de descifrat? Eu zic ca nu, o fi din cauza ca stiu ce am vrut sa simbolizez cu ea. Acum sa incepem descifrarea. Putem incepe cu un prim caz.

     Frunza simbolizeaza un om care doreste sa isi ia la revedere de la lume. Poate se indreapta spre moarte, defapt apa cam asta ar simboliza -- raul Stix --. Faptul ca frunza este asa de "patata de rugina" poate simboliza greutatile vietii acumulate.  Ceea ce este marcat cu rosu fiind bratele, cu albastru capul iar cu verde picioarele. Se poate observa faptul ca picioarele nu sunt total in apa, deci o parte din el ar vrea sa se intoarca inapoi dar nu poate nefiind ajutata si de restul corpului. Picioarele fiind mult mai mici decat restul corpului nu au de ales, deci chiar si cea mai mica urma de impotrivire va trebui sa se scufunde si ea, totodata picioarele ridicate pot fi un semn ca asteapta putin ajutor, pe cineva care sa se agate de ele si sa il traga inapoi sau in speranta ca se vor agata de ceva si vor salva tot corpul. Omul stand pe o parte face cu mana, partea de sus a frunzei -- am avut mare noroc ca a stat exact cum mi-am dorit -- iar cu cealalta mana, partea de jos a frunzei, se lasa dusa de val, de apa catre nemurire sau o lume mai buna, depinde cum vreti sa fie interpretata. Capul, partea centrala a frunzei, este putin plecat, semn ca nu e prea decis ce sa faca sau ca regreta faptul ca trebuie sa isi ia la revedere; probabil nu suporta sa ii vada pe altii plangand sau accepta starea in care se afla si constientizeaza ca nu mai poate face nimic deacum sa se poata intoarce la cei dragi. Partea goala din dreapta fotografiei simbolizand locul spre care se indreapta, locul gol pe care il va ocupa.  Cam asta ar fi prima interpretare.

~~      Apa poate fi si datatoare de viata, nu numai de moarte. Deci intr-o alta simbolistica fotografia poate fi interpretata ca apa datatoare de viata, ca nasterea unui om. Cand ne nastem ne nastem uzi, murdari si goi. Se poate observa ca si frunza nu e prea "curata", e din cauza toamnei. Copii nu se nasc mereu cu capul inainte, nici cazul de fata nu face exceptie el avand picioarele inainte, frunza (copilul) avand picioarele iesite din, stiti voi de unde :)) (burta), iar cu mainile (cele cu rosu) se tine de orice gaseste, se stie ca copii mereu se simt in siguranta langa mama lor iar parasirea acelui loc in care a fost conceput si si-a petrecut primele noua luni de viata nu este usor de acceptat si incearca sa faca orice, sa se agate de orice pentru a ramane acolo, cu mainile si capul -- capul plecat simbolizand incercarea de a se prinde cu dintii de ceva doar pentru a ramane acolo. Partea goala din dreapta fotografiei simbolizand locul gol ramas dupa plecarea lui. Cam atat si cu a doua interpretare.

~~~      Ce ziceti de http://en.wikipedia.org/wiki/Apa_S%C3%A2mbetei, cred ca ati auzit foarte des aceasta expresie, cei mai mici dintre cititori probabil nu stiu despre ce e vorba gasiti o mica descriere dand click pe link. Asa acum trecand la "oile noastre" ce spuneti daca am compara frunza cu visul unui om, visul care a luat forma umana. Un vis care dintr-un anumit motiv s-a dus pe  "apa sambetei". Aceleasi regrete pentru simplul fapt ca nu a putut fi dus la indeplinire simbolizate prin capul plecat. Aceleasi incercari de a se salva, visul uman se poate intoarce chiar si mai tarziu intr-o alta forma si poate mult mai bun ca prima oara. Acelasi salut de ramas bun -- m-ai pierdut dar ma voi intoarce candva --. Reflexia din apa simbolizand o alta lume, un alt om care va reusi sa duca acest vis la indeplinire si la un moment dat sa se intoarca din nou la creatorul sau, omul pe care il paraseste. Incercarea de a fi ca cineva inseamna a-i fura visele cuiva, visele de a fi cineva, de a fi "ceva", in felul acesta putand ajunge ceea ce ne dorim, putand indeplini un vis care nu ne apartine sau o dorinta mai apriga care se transofrma in visul cuiva. Cati nu ar vrea sa fie in locul lui Bill Gates, al raposatului Steve Jobs, a lui Kevin Mitnik si al multor alte personalitati care au marcat viata. A fi ca cineva inseamna ai fura visele, visele lui care s-au indeplinit intr-o oarecare masura. Cand suntem mici de dorim sa fim ca parintii nostri, in felul acesta le furam/copiem visele si tot asa, de multe ori parintii ne introduc visele lor neimplinte si vor sa le vada implinite prin noi. Deci reflexia cam asta simbolizeaza, copia sau originalul unui vis, al visului in cauza pentru cazul studiat. Cam atat si cu a treia interpretare.


        Cam atat am vrut sa zic prin acest studiu de caz. Aceasta fotografie poate fi interpretata in mai multe feluri. Eu am ales doar trei dintre ele pentru o exemplificare mai buna, mai usoara si asta ar trebui sa faca orice fotografie. O imagine sa ramana imagine dar o fotografie, poate chiar o fotografie buna sa poate spune ceva prin simpla privire asupra ei, sa ne faca sa ne gandim la ce vrea sa simbolizeze caci si fotografii ca si pictorii, singura diferenta este stilul de pictare, prin operele lor vor sa simbolizeze ceva si cei care stiu ce au vrut sa exemplifice prin acele opere doar acei oameni au dreptul sa faca comentarii legate de opere, ceilalti nu au acest drept doar din acest motiv al neintelegerii.

Spor la citit si sper sa nu fiu injurat :D.





14 nov. 2011

Memories.

Si uite asa putin cate putin Iarna isi incepe instalarea pe meleagurile noastre. Amintirile legate de puterea soarelui din vara pot fi intarite de niste imagini cu flori :D, cel putin asa zic eu. Ia priviti mai jos si poate va incalziti putin, macar memoria si sufletul daca nu reusiti sa faceti la fel si cu trupul.



Unele flori mai poseda si pistrui, din cate se poate observa mai jos, se poate ca tot soarele asta sa fie de vina pentru asta.



Si uite asa ajungem din nou la culoarea galbena a soarelui, cel care reuseste mereu sa ne incalzeasca cu zambetul lui puternic.





25 oct. 2011

Contrast.

Sa mai schimbam si contrastul imaginilor am decis sa pun si altfel de imagini cu flori din gradina. Formele sunt destul de interesante dar o sa las cititorii sa isi dea seama cu ce se aseamana fiecare in parte.


Mai jos urmeaza niste contraste interesante :D. Fluturasul asta mai are putin si zboara, profitati de ocazie si priviti-l.


Se pare ca unele flori mai tin si capul plecat. Dece inca nu stiu dar stiti voi proverbul ala "Capul plecat sabia nu-l taie". Sa aiba si florile ceva semanator? Ia sa le intrebati cand le vedeti cu capul plecat.


Daca la cainii care sunt rai se spune ca au cerul gurii negru ce se poate spune despre florile care au limba galbena?



Si uite asa au mai aparut niste flori pe blog. Va spun de pe acum ca mai sunt multe care or sa apara, ce sa ii fac daca imi place sa le surpind frumusetea cu aparatul de fotorafiat, asta chiar daca nu reusesc sa surprind adevarata lor culoare dar asta e viata de fotograf - ce nu iese din aparat iese din Photoshop.

17 oct. 2011

Cand afara ploua.

Dintotdeauna ploaia a trimis lumea in case, corturi, colibe, pesteri, etc. mai stiu eu unde locuiau stra-stra-stra...mosii nostri.  Fotograful pe o astfel de vreme isi pregateste "echipamentul de munca" si asteapta sfarsitul ploii pentru "a-si face meseria" sau a-si satisface necesitatea de a fotografia ceva zilnic indiferent de intemperiile naturii. Dupa ploaie pe langa fotograf mai ies si ciupercile :)), cred ca vor sa fie si ele "pozate" pe langa celelalte subiecte mult gandite ce vor urma sa fie capturate la sfarsitul intemperiei. Si uite asa e viata de fotograf, urmaresti ploaia si astepti sa treaca pentru a-ti lua aparatul in spate (pardon echipamentul) si a pleca la cautat subiecte care merita sa fie capturate de cutia ta magica si apoi sa le aratati lumii asa cum sunt ele dupa ploaia care i-a bagat pe toti la adapostul calduros si uscat oferit de caminele lor.
     In continuare va voi lasa sa va delectati cu cateva (doua plus una postata in fata palavragelilor mele) imagini facute dupa o ploaie in gradina cu flori a mamei.


5 oct. 2011

Diafragma si influenta ei asupra campului de profunzime.

 Diafragma – Campul de profunzime.

        Diafragma este un subansamblu al obiectivului aparatului de fotografiat, destinat dozarii debitului fluxului luminos ce patrunde in camera obscura si va ajunge pe senzor (film dupa caz). Rolul ei principal este de a face sa varieze profunzimea de camp.
        De obicei termenii precum deschiderea diafragmei, shutter speed, F stop, ISO, etc. nu sunt foarte clari. Totusi intelegerea parametrilor care controleaza expunerea in fotografie nu este dificila. Expunerea se refera la cantitatea de lumina colectata de mediul de inregistrare (film, senzor digital) in timpul realizarii unei fotografii. Fiecarui cadru ii corespunde o anumita expunere pentru realizarea unei imagini corecte.

Deschiderea diafragmei.

         Deschiderea diafragmei se refera la diametrul deschiderii (diafragma) prin care lumina intra in camera de fotografiat. Deschiderea diafragmei se masoara in asa numitul numar f si este acel parametrul notat cu F la majoritatea camerelor (obiectivelor) foto. O deschidere mica inseamna mai putina lumina care intra in camera foto iar o deschidere mare inseamna mai multa lumina care va intra in camera. Deschiderea mica/mare a diafragmei “se poate invata mai usor”  prin impartirea numarului F la numarul diafragmei folosite/dorite, astfel o valoare de F/1,4  va avea insemna o deschidere mai mare a diafragmei in comparatie cu o valoare F/5,6. Cateva din valorile diafragmei sunt reprezentate in figura de mai jos, imaginea evidentiaza doar sase valori dar ele pot ajunge pana la 32 si 64 cam in felul urmator: F:1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 45; 64 etc. Unele obiective pot avea si valori intermediare ale diafragmei pe langa cele standard prezentate mai sus., exemplu: F/7; F/20, etc.
         Numarul F, care specifica deschiderea diafragmei, este o fractie intre distanta focala si diametrul efectiv al deschiderii. De obicei, un obiectiv are valori fixe la care poate fi setata  diafragma, de exemplu: F/2, F/4, F/8, etc. De retinut ca exista o relatie inversa intre numarul F si diametrul deschiderii, astfel o valoare F mica inseamna o deschidere mai mare a diafragmei, deci mai multa lumina care ajunge la senzor/film. In plus, fiecare treapta de deschidere (in ordine crescatoare), reprezinta o crestere de doua ori a cantitatii de lumina. Astfel, o diafragma F/2,8 inseamna o deschidere mai mare decat F/4 prin care trece de doua ori mai multa lumina. Daca fotografia este expusa prea mult, (cantitatea de lumina inregistrata este mai mare decat ar fi necesar) imaginea va fi prea luminoasa, cu zone complet albe, fara detalii (sau supraexpusa). Invers, daca fotografia este expusa prea putin, (cantitatea de lumina inregistrata este mai mica decat ar fi necesar), imaginea va fi intunecata (sau subexpusa).

Campul de profunzime.

         Profunzimea de camp poate fi definita ca zona dinaintea si din spatele planului pentru care s-a facut punerea la punct a obiectivului (zona de focalizare), zona in cuprinsul careia toate obiectele sunt reprezentate clar in fotografie.
        Profunzimea de camp reprezinta distanta dintre un plan apropiat si un plan indepartat, de la nivelul subiectului fotografiat, interval in care reproducerea pe copia pozitiva a diverselor detalii este acceptabil de clara. Claritatea redarii obiectului este maxima pentru planul de punere la punct (planul perfect focalizat). Ea descreste treptat, pe masura ce obiectele sunt situate catre limitele care caracterizeaza profunzimea de camp.
         Diafragma joacă un rol important în stabilirea profunzimii de camp. Aţi observat fără indoiala de multe ori ca si alte obiecte ce apar în imagine la o anumită distanţă în faţa şi în spatele subiectului sunt la fel de clare ca si acesta. Toate aceste elemente au fost cuprinse în momentul fotografierii in intervalul de care aminteam mai sus. Pe masură ce obiectele se departeaza de aceste două praguri ale intervalului, ele devin tot mai neclare. Principiul după care diafragma influenteaza profunzimea de camp este urmatorul: cu cat diafragma este mai inchisa cu atat profunzimea de camp este mai mare si invers.
         Putem deci observa ca daca focalizam pe un anumit subiect, alte obiecte, situate atat in fata cat si in spatele celui focalizat, vor fi reprezentate pe fotografia finala acceptabil de clar, daca se incadreaza in anumite limite sau, mai scurt, profunzime de camp (in engleza: Depth of Field - DOF) si se poate demonstra ca se dispune 1/3 in fata obiectului focalizat si 2/3 in spatele obiectului focalizat.
        Teoretic, pe o fotografie va fi reprodus perfect clar doar acea regiune a subiectului aflata in planul de focalizare. Zonele aflate mai aproape sau mai departe de planul de focalizare vor fi reproduse mai mult sau mai putin difuz, in fuctie de pozitionarea lor in raport cu planul de focalizare. Practic insa, deoarece capacitatea discriminativa a ochiului uman este relativ limitata, se percepe ca fiind suficient de clar reproduse in fotografie si obiectele situate putin in fata planului de maxima claritate cat si pe cele situate putin in spatele planului.
         Profunzimea de camp este determinata de o multime factori dintre care cei mai importanti sunt:
1.    distanta foacala a obiectivului: cu cat obiectivul are o distanta focala mai mica cu atat profunzimea de camp va fi mai mare si invers. Unele obiective permit o profunzime de camp si la distante focale mari datorita constructiei lor, singurul inconvenient ramane insa pretul destul de ridicat dar care compenseaza calitatea imaginilor.
2.    gradul de diafragmare (diafragma utilizata): cu cat obiectivul va fi mai mult diafragmat (F/22, F32) cu atat va creste si profunzimea de camp, cu cat deschiderea diafragmei va fi mai mare (ca numar, F/4, /F8) cu atat va scadea profunzimea campului.
3.    punerea la punct a obiectivului pentru o anumita distanta (distanta de fotografiere): cu cat un obiectiv va fi pus la punct pentru un plan situat la o distanta mai mica de centrul sau optic, cu atat profunzimea de camp se va caracteriza printr-o intindere mai redusa si invers.
         Diafragma obiectivelor fotografice poate fi manipulata in doua scopuri: cresterea/scaderea cantitatii de lumina si marirea/micsorarea profunzimii de camp. Evident, cele doua scopuri nu pot fi separate ci se influenteaza unul pe celalalt prin faptul ca modificarea diafragmei altereaza intr-un fel sau in altul atat luminozitatea cat si profunzimea de camp (mai sunt si alte influente dar despre ele voi vorbi intr-un alt articol—shutter speed si ISO). In cazul in care este nevoie de mai multa lumina, se alege o deschidere mare a diafragmei (exemplu F/2,8) ceea ce echivaleaza cu o profunzime de camp foarte mica. Profunzimea de camp variaza insa si in functie de alti factori: distanta focala, distanta pana la subiect, etc. Invers, pentru a micsora cantitatea de lumina din fotografie, setati o deschidere mica a diafragmei (un numar f mare). De obicei, nu se utilizeaza valori foarte mari, precum F/16, F/22, etc deoarece apare fenomenul de difractie care poate altera calitatea imaginilor capturate. La diafragme mici profunzimea de camp va fi mai mare ceea ce poate fi un dezavantaj in cazul in care doresti sa izolezi subiectul de fundal (de exemplu pentru un portret in care fata personajului este in focus iar fundalul este blurat – pentru portrete se utilizeaza in general diafragme cuprinse intre F/8 si F/4).

Cum sa folosiţi campul de profunzime.

            In general e un lucru stiut de majoritatea fotografilor, dar în cazul unor fotografi care habar nu au, sau pentru că sunt incepatori, iata cum puteti sa va folosiţi de Campul de Profunzime sau “Depth of field” cum se mai numeste, se refera la regiunea de focusare care exista in orice imagine, cand focusezi, la aparatele foto nu ai o imagine clara peste tot ci ai un focus pe o persoana sau un obiect, in fata si spatele persoanei ai o neclaritate aceasta se numeste “Depth of field” (Campul de Profunzime).
        Diafragma obiectivelor este primul factor care influenteză profunzimea, cu cat numarul diafragmei este mai mic (ex:F/4,F/5.6), campul de profunzime este mic, după cum puteţi vedea in modelul de mai jos:
          Cu cat numarul diafragmei creste (ex:F/8, F/11) campul de profunzime se mareste, ex mai jos:
        La o diafragmă aproape sau chiar la maxim inchisa numarul F fiind mare (ex:F/22, F/32 in functie de obiectiv si zoom), campul de profunzime este la maxim fiind chiar spre infinit dupa cum puteti vedea si în imaginea de mai jos:
        Asadar deci, masurarea diafragmei se face în F/stops şi unde numarul mic F reprezintă deschidere mai mare iar numarul mai mare F reprezinta deschidere mica, in concluzie cu cat nr F(diafragma) e mai mic cu atât campul de profunzime va fi mai mic (F/2.8).


          Din contra, daca se doreste obtinerea, de ex. a unui instantaneu, poate ca este mai bine de a obtine o imagine clara a subiectului, in timp ce obiectele din mediul inconjurator, mai apropiate sau mai indepartate in raport cu subiectul principal, sa fie redate neclar, pentru a putea sugera spatiul tridimensional.
        Pe masura ce se inchide diafragma, creste profunzimea si scad aberatiile lentilelor; caracterul ondulator al luminii determina insa difractia la trecerea printr-o fanta sau orificiu (diafragma); la inchideri mari ale diafragmei, proportia razelor luminoase care au suferit difractie la trecerea prin fanta realizata de iris, devine tot mai importanta, alterand contrastul general al negativului, si deci trebuie evitata, desi profunzimea de camp continua sa creasca. In general se considera ca efectul de difractie devine sesizabil la diafragme cu valoarea peste F/8 – F/16, in functie de modelul obiectivului;
        Regland claritatea pe un obiect aflat la o distanta medie si inchizand treapta cu treapta diafragma, se observa o crestere treptata a profunzimii de camp.

           La o anumita valoare a diafragmei, profunzimea in planul indepartat devine atat de mare incat poate fi considerata infinita. In acest caz se obtin suficient de clar imagini ale obiectelor aflate de la o anumita distanta (limita proximala a campului de profunzime) pana la infinit, situatie denumita "hiperfocala".

         Iata si formulele de calcul dupa care se stabileste campul de profunzime:
Notatii:
D = diafragma
Df = distanta pentru care se regleaza claritatea (in metri)
F = distanta focala a obiectivului (in milimetri)
Pd = diametrul petei de difuzie (in milimetri)
Hf = hiperfocala
Pd = F/1000 (pata de difuzie = 0,05 mm)
sau
Pd = F/1600 (pata de difuzie = 0,03 mm)
Hf = F/(D/1000000) - pentru un Pd = 0,05 mm
Hf = F/(D/1600000) - pentru un Pd = 0,03 mm
Plan apropiat = (Hf*Df)/(Hf + Df).
Plan indepartat = (Hf*Df)/(Hf - Df).

Note:
1. Daca numitorul (Hf - Df) < 0, planul indepartat se considera infinit.
2. In formulele de mai sus, s-au facut unele simplificari, in baza faptului ca distanta focala a obiectivului este neglijabila in raport cu distanta dintre aparat si subiect. In cazul in care se fotografiaza macro sau proxifotografie, aceste simplificari nu se mai pot aplica iar formulele de calcul a profunzimii de camp se modifica substantial.
3. Formulele de mai sus se aplica in cazul obiectivelor simetrice in raport cu pozitionarea diafragmei. Multe obiective au o constructie asimetrica dar, pentru subiecte aflate la distante relativ mari in raport cu distanta focala, erorile pot fi neglijate.
4. Campul de profunzime poate fi exprimat si in functie de raportul de reproducere (al subiectului in imagine) dar aceasta estimare este mai putin practica.

Despre clasificarea obiectivelor fotografice.

       Dorind sa invat mai multe despre obiectivele fotografice DSLR am apelat la prietenul tuturor "Google". Rezultatele intrebarilor au fost multe, chiar prea multe zic eu astfel incat nici nu mai stiam cu ce sa incep.  Astfel mi-am luat o gramada timpul meu liber pentru a filtra toata informatia descoperita si pentru a o pune cap la cap si a forma ceva mai usor de citit si inteles formand astfel acest "articol" pentru cei interesati.


Partea I.

             Obiectivele fotografice sunt o componenta foarte importanta pentru oricare tip de aparat fotografic, fie el DSLR sau compact. Calitatea imaginilor este influentata in primul rand de obiectiv, (calitatea obiectivului, a sticlei din care sunt confectionate lentilele, etc), urmatoarea componenta care influenteaza calitatea unei fotografii este senzorul si apoi este fotograful, dar despre aceste voi vorbi alta data.
Obiectivele fotografice se pot clasifica in mai multe moduri dar principalul mod de clasificare este cel al distantei focale. Distanta focala reprezentand distanta fizica dintre senzorul aparatului de fotografiat si centrul optic al obiectivului. In functie de aceasta distanta distigem:

Obiective cu distanta focala variabila.

   In general, obiectivele cu distanta focala variabila sunt  sunt de trei feluri: wide, normale si teleobiective.
          ●Wide: sunt obiectivele scurte ca si dimensiuni si o distanta focala mai mica de 18 mm. Aceste obiective sunt utilizate indeosebi in fotografia de arhitectura, fotografia de interior (fotografia de interior cu tente arhitecturale sau imagistice si nicidecum portrete) si cea peisajistica. Aceste obiective permit unghiuri de fotografiere foarte mari, aproape de 180º, de exemplu un obiectiv cu distanta focala de 15 mm va avea unghiul de cuprinde de 180 º, unghiurile de cuprindere difera in functie de producatorul obiectivului dar el este specificat in detaliile obiectivului. Intr-o fotografie facuta cu un astfel de obiectiv obiectele apropiate se vad mari, cele indepartate se vad foarte mici si obiectele din planuri diferite au  marimi disproportionate intre ele rezultand astfel un efect interesant pentru cunoscatori. Acesti tip de obiective prezinta in general urmatoarele caracteristici: au o distanta focala foarte mica (dupa cum sunt si clasificate in cazul de fata), au un camp de claritate mare si un camp de cuprindere la fel de mare, claritatea imaginii se obtine mult mai usor, au o distorsie a imaginii marita, miscarile aparatului se resimt mai greu, perspectivele sunt deformate si poseda un gabarit si o greutate comparabila cu obiectivele normale (18-70mm).
           ●Normale(all around): sunt obiectivele cu dimensiuni medii si o distanta focala ceva mai mare ca a celor wide, indeosebi 18-70mm. Aceste obiective sunt cele mai folosite si vin de regula impreuna cu aparatul de fotografiat formand impreuna un kit. Sunt foarte utile deoarece au o plaja focala diversa de la 18 mm – wide si pana la 70 mm – photo fiind genul de obiective ”all-around”. Dat fiind faptul ca majoritatea kit-urilor vin cu acest tip de obiective ele raman si cele mai raspandite dar si printre cele mai ieftine si ciudate din punct de vedere tehnic si optic. Acest tip de obiective lucreaza bine in multe situatii fotografice, cum ari fi: fotografie de vacanta, instantanee, portrete, evenimente zilnice, etc. Astfel cu un singur obiectiv acoperim ceea ce am face cu doua obiective diferite, scutim in acest fel bani, munca (cu schimbatul si transportul obiectivelor si al celorlalte accesorii ale fiecarui obiectiv in parte),etc,  dar totul de limiteaza la distanta focala. Pentru un astfel de obiectiv la o distanta focala de 50 mm ii va corespunde un unghi de 46 º . In aceasta categorie intra si obiectivele cu distante focale medii 18-35mm care sunt folosite in locuri inguste si atunci cand distanta dintre subiect si aparatul de fotografiat este mica, atfel pentru o distanta focala de 35 mm ii va corespunde un unghi de 63 º. Pentru aparatele DSLR ”full frame” la care senzorul este de 35 mm o focala de 35 mm va fi perceputa exact nemaiavand si factorul de crop ca la celelalte modele de senzori, imaginea astfel captata se aseamana cu cea perceputa de ochiul uman si totodata este si standardul in fotografie in materie de imagine.
            ●Teleobiectivele: sunt acele obiective mari ca dimensiuni si mari ca si distanta focala. Distanta focala incepe de la 70 mm si poate tine pana la 300 mm. Dat fiind faptul ca obiectivele se dezvolta mereu limita de 300 mm ramane valabila doar pentru teleobiective iar ceea ce trece de 300 mm se vor incadra in super-teleobiective, momentan  doar obiectivul de 1200 mm l-am descoperit ca fiind cel mai mare dar cum obiectivele sunt si ele ca si aparatele fotografice intr-o continua dezvoltare aceasta limita de 1200 mm va fi depasita ramanand ca singurul lucru care pune intr-adevar probleme sa ramana unghiul de focalizare care la 1200 mm este doar de 2 º 05̉. Acet tip de obiective sunt folosite indeosebi pentru evenimentele sportive, pentru fotografia in natura, unde nu se poate ajunge foarte aproape de subiect fara a se simti in pericol si a fugi/zbura, pentru peisaje si fotografii de la distante mari si foarte mari, in functie de obiectiv. Printre caracteristicile unui astfel de obiectiv distingem: aducerea obiectelor indepartate intr-un plan foarte apropiat si magnificarea lor ceea ce duce la comprimarea planurilor aflate in adancime si au o deformare a perspectivei mult mai mici, subiectele sunt mai bine separate de fundal, luminozitatea scazuta si o calitate scazuta a imaginilor la focalele super mari si ungiuri de cuprindere mici, gabarit si greutate mare, au un camp de profunzime mic, claritatea imaginilor se realizeaza mult mai greu, miscarile aparatului se simt mult mai usor, au o distorsie si o curbura de camp mai mica in comparatie cu celelalte obiective si pretul lor este exorbitant de mare pentru unele modele.
Totusi odata cu cresterea dimensiunii focale a obiectivelor scade luminozitatea acestora. E mai greu sa luminezi in mod natural un tunel mare in comparatie cu unul mai mic.
             ●Mai exista si obiective cu distanta focala fixa ,din punct de vedere optic obiectivele cu distanta focala fixa (de ex: 50mm sau 28mm) ofera o calitate mai buna a imaginii, distorsiuni mai bine controlate si o luminozitate marita si o profunzime de camp mica. Pe de alta parte, obiectivele cu distanta focala variabila (zoom) sunt mai versatile, oferind o gama mai larga de posibilitati de fotografiere, fara a mai fi necesara schimbarea obiectivului. Totusi, obiectivele cu un factor de zoom mare, deci un interval larg de distante focale (de exemplu 28-300mm), ofera un compromis in ceea ce priveste calitatea imaginii si distorsiunile.
In cazul aparatelor DSLR Full Frame, distanta focala a obiectivului este aceeasi cu distanta focala perceputa. In cazul aparatelor foto dotate cu senzor de dimensiuni reduse, distanta focala perceputa este mai mare decat distanta focala a obiectivului datorita marimi mai mici a senzorului fata standardul “full-frame”, de 35mm. Acesta, in termeni non-tehnici, este un fel de “crop” pe care il inregistreaza senzorul in comparatie cu un full-frame. Diferenta dintre senzorul cu marime standard si cel redus poarta denumirea de “factor de multiplicare”.
        In cazul aparatelor foto DSLR Canon dotate cu senzor in format ASP-C, factorul de multiplicare a distantei focale este de 1.6x iar in cazul aparatelor Nikon cu senzor DX este de 1.5x. Asta deoarece senzorul Nikon DX este de 1.5 ori mai mic decat dimensiunea standard a unei pelicule de film de 35mm. Daca luam ca exemplu un obiectiv cu distanta focala de 50mm, pe un body Canon distanta focala perceputa va fi de 80mm (50mm x 1.6), iar acelasi obiectiv pe un DSLR Nikon va avea o distanta focala echivalenta de 75mm (50mm x 1.5) ceea ce presupune o distanta focala mai mare pe un obiectiv cu o distanta focala mai mica. De aici reiese faptul ca distanta focala a unui obiectiv este data mereu in comparatie cu standardul de 35 mm pe film dar ea este influentata mereu si de senzorul aparatului fotografic, atunci cand obiectivul nu este folosit pe aparatul pentru care a fost creat (obiectivele nikon pot fi folosite pe aparate fotografice Canon si invers ).
In prezent,  producatorii de obiective au in gama lor de produse doua tipuri de obiective: cele “optimizate” pentru aparate cu senzor de dimensiuni reduse (gama EF-S la Canon, DX la Nikkor sau DC de la Sigma) si cele “clasice” ce pot fi folosite si pe aparate cu senzor redus dar si pe full-frame. Daca un obiectiv clasic  functioneaza si pe aparate cu senzor redus, nu acelasi lucru se poate spune despre cele dedicate senzorilor mici. Aceste obiective nu functioneaza pe aparate cu senzor full-frame deoarece imaginea proiectata pe senzor este optimizata ca dimensiuni pentru senzorul mic si nu acopera intreaga suprafata a unui senzor de dimensiuni standard.


Partea a -II-a

Tipuri de obiective fotografice:

               ●Fisheye: aceste obiective au o distanta focala foarte mica (indeosebi sub 15mm) permitand unghiuri de fotografiere foarte mari, aproape de 180 º, de exemplu un obiectiv cu distanta focala de 15 mm va avea unghiul de cuprinde de 180 º, unghiurile de cuprindere difera in functie de producatorul obiectivului dar el este specificat in detaliile obiectivului. Intr-o fotografie facuta cu un astfel de obiectiv obiectele apropiate se vad mari, cele indepartate se vad foarte mici si obiectele din planuri diferite au  marimi disproportionate intre ele rezultand astfel un efect interesant pentru cunoscatori. Obiectivele de tipul fisheye pot fi combinate cu obiectivele de tipul lensbaby rezultand un lensbaby cu un camp de cuprindere foarte mare.

●Macro
:  In aceasta categorie intra si obiectivele dedicate macrofotografiei. Aceste obiective au o distanta focala indeosebi cuprinsa intre 50 mm si 200 mm. Pentru ca o fotografie sa fie macro ea sa respecte standardul de 1:1, redand astfel imaginea la scara de 1:1 (un obiect de 1 cm in natura va avea tot 1 cm si in fotografie),  distanta focala fiin diferita in functie de obiectiv, deci putem avea si obiective macro cu distanta focala de 50 mm si de 200 mm ea depinzand de fotograf si de imaginatia lui. Pentru macrofotografie se pot utiliza si celelalte tipuri de obiective non-macro folosind functia de macro din aparat dar standardul de 1:1 nu va mai fi respectat. Se mai pot utiliza si inelelene inversoare cu obiectivele montate invers , chiar multi fotografi profesionisti fac asta, tuburile de extensie,  sau mai nou au aparut si filtre pentru macro care permit o focalizare mai buna si cu obiectele non-macro si chiar si cu cele macro putand astfel sa ne apropiem tot mai mult de subiectul de interes. Desi pe piata exista obiective foto pentru aparatele DSLR ce au titulatura de “Macro”, multe dintre acestea nu ating decat un raport de reproducere maxim 1:2 sau 1:3. Asta inseamna ca un obiect fotografiat la un raport de 1:2 apare pe senzor la o dimensiune de doua ori mai mica decat este in realitate. La 1:3 dimensiunea imaginii pe senzor este de trei ori mai mica. Asa cum spuneam mai sus, astfel de obiective nu ating performante macro in adevaratul sens al cuvantului ci, mai de graba, sunt “pseudo-macro” permitand apropierea de subiect, dar fara a reproduce o imagine la scara 1:1. Trebuie mentionat faptul ca cea mai mica vibratie in fotografia macro poate distruge o fotografie si de aceea se prefera lucrul cu obiective care au stabilizator de imagine incorporat si cu trepiede.
          ●Lensbaby: Lensbaby, compania,  produce o linie de lentile de aparat foto care combina un obiectiv simplu  cu un burduf sau minge si soclu mecanism pentru utilizarea in efecte fotografice speciale,  permitand camerei moderne sa obtina efecte asociate indeosebi camerelor  video . Obiective Lensbaby pot fi utilizate pe camerele care acceptă lentile interschimbabile, in principal, de  35mm sau DSLR. Distanta focala a obiectivelor  Lensbaby este de aproximativ 50 mm, făcându-l un obiectiv normal in format 35 mm. Obiectivele Lensbaby au abilitatea de a muta zona de focalizare oriunde in cadru iar zonele aflate in afara focalizarii au un blur special si interesant. Momentan exista patru tipuri de obiective lensbaby: Muse, Composer, Control Freak si Scout. Acest tip de obiective sunt cel mai greu de folosit dar imaginile rezultate, pentru cei pasionati, sunt exceptioanale.
         ●Tiltshift: sunt niste obiective speciale care permit corectarea perspectivei dintre lentile si senzorul aparatului foto tragand si rotind lentilele obiectivului fotografic in toate partile pana cnad obtinem imaginea dorita. Acest tip de obiective sunt folosite de fotografii prosesionisti in fotografia de arhitectura (fotografia profesionala deoarece fotografia artistica de arhitectura se bazeaza pe alte principii).

          ●Obiective cu stabilizare de imagine: sunt obiectivele care au incorporate in ele si functia de reducere a vibratiilor aparatului in timpul fotografierii. Obiectivele Canon care au stabilizare de imagine pe langa nume au si IS (Image Stabilizer) trecut in denumirea lor iar cele Nikon VR (Vibrance Reduction), nu conteaza firma care produce obiectivele deoarece sunt si alte tipuri de obiective compatibile cu aparatele mentionate dar care pastreaza aceste litere pentru a face diferenta cu cele fara stabilizare.

Clasificarea obiectivelor dupa tipul monturii.

        ●Dupa montura: obiectivele aparatelor fotografice pot fi demontabile sau fixe. Cele demontabile se pot clasifica dupa tipul de montura, in functie de firma producatoare, in:
-obiective cu montura FX/DX – pentru aparatele Nikon
-obiective cu montura EF/EF-S – pentru aparatele Canon
-obiective cu montura Md – pentru aparatele Minolta
-obiective cu montura K – pentru aparatele Pentax, Rikoh
-obiective cu montura OM – pentru aparatele Olympus
-obiective cu montura M/R – pentru aparatele Leica
-obiective cu montura E – pentru aparatele Sony
-obiective cu montura DC – pentru aparatele Sigma

            ●Clasificarea obiectivelor dupa tipul diafragmei.
        Diafragma este un sistem, de obicei variabil, aflat in centrul optic al obiectivului, cu care se poate varia cantitatea de lumina care strabate obiectivul, dar si profunzimea de camp si uneori chiar claritatea imaginii.
Si aici ca si la distanta focala obiectivele pot avea diafragme diferite. O diafragma mica, ca si numar (f/1;f/1.4;f/2;f/2.8) presupune patrunderea unei cantitati mai mari de lumina, in aceasta categorie intra obiectivele luminoase; o diafragma cu un numar mai mare (f/16;f/32f/64) va lasa foarte putina lumina sa patrunda pana la senzorul aparatului si imaginea va fi mai intunecata, aici intrand obiectivele intunecate. O diafragma mare (f/1;f/1.4...f/2.8) o intalnim indeosebi la  obiectivele cu o distanta focala mai mica (obiective wide), pe cand o diafragma mai mica (f/32,f/64...) o putem intalni la obiectivele cu o distanta focala mai mare (teleobiective), ”vezi exemplul cu tunelul de mai sus”. Obiectivele cu o distanta focala mare pot avea si ele o diafragma mare dar sunt in general mai scumpe fata de celelalte tipuri de obiective.
         Obiectivele fotografice se mai pot clasifica si dupa sistemul de focalizare (manuala sau automata) folosit. In functie de exerienta si in functie de necesitati, la un moment dat, orice fotograf va folosi ambele variante de focusare. Focusarea manuala se foloseste in general la fotografiile macro unde campul de profunzime depinde de distanta focala si autofocusul este de multe ori da rezultate slabe iar autofocusul (indeosebi la obiectivele care permit un autofocus foarte rapid) in fotografia sportiva, in fotografia wildlife, adica acolo unde focusarea trebuie sa se faca foarte rapid si focusarea manuala presupune pierdere de timp si poate chiar pierderea subiectului.
          In functie de performantele micro-motorului ce asigura sistemul de focus al obiectivelor, exista pe piata produse cu un sistem de focalizare mai rapid, mai precis si mai silentios. Acestea sunt de obicei obiectivele high-end dotate cu motor “ultra-sonic” de focalizare. La Canon obiectivele dotate cu acest tip de focalizare sunt notate cu abrevierea USM (Ultra-Sonic Motor), la Nikkor sistemul este SWM (Silent Wave Motor) iar la Sigma, HSM (Hyper-Sonic Motor).
         Obiectivele USM de la Canon ofera si posibilitatea ajustarii manuale a focusului, oricand, chiar si in timpul utilizarii sistemului aufo-focus al aparatului, fara a mai fi necesara alta setare a obiectivului sau a aparatului. Aceasta tehnologie este prezenta si la Nikon cat si la ceilalti producatori, sub diferite forme si denumiri.